| Author | Post |
|---|
pygmalion
Guest
back to top
|
Posted: Mon May 5th, 2008 18:29 | 1st Post |
|
| Lirismul din noi..
|
clara
Moderator

back to top
|
Posted: Wed Jun 4th, 2008 12:18 | 2nd Post |
|
Intrarea în grevă a plămânilor
respiram pana cand ne ia negriciosul
si atunci se cheama ca am murit
primul lucru care-ti sare in ochi este intr-adevar
greva plamanilor
ei stau de parca ar pandi ceva, de parca ar ciuli urechea,
nu mai forteaza gaicile vestei
apoi inima si celelalte inceteaza lucrul
ca la o cariera de piatra
nici-un ciocan, nici-o bubuitura,
nici-un ecou;
ce se petrece in acest timp cu sufletul?
greu de spus
dar zau, daca n-as da oricat sa aflu.
(Lucian Avramescu)
____________________ Iubeste si fa ce vrei!
|
acrista83
Juna Junioara

back to top
|
Posted: Wed Jun 4th, 2008 12:46 | 3rd Post |
|
Poezia asta ar fi mers, e drept, la topicul cu pisici.
BALADA MOTANULUI
de Nichita Stanescu
Motan m-as fi dorit sa fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare si mustete lungi,
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.
La ora când târâs-grapis
zapada noptii se aduna
eu, cocotat pe-acoperis,
sa urlu a pustiu la luna.
Si-atuncea, sapte gospodine
sa dea cu bolovani în mine
si sa ma-njure surd, de Domnul,
ca le-am stricat, urlând, tot somnul.
De sus, din vârful saptamânii,
sa le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stapânii,
precum fac câinii pentr-un os.
Si iarasi sapte gospodine
sa dea cu bolovani în mine,
iar eu sa urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna.
Motan m-as fi dorit sa fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare si mustete lungi
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.
Când zorii ziua o deznoada
sa ma tot duc, sa ma tot duc
si tinicheaua prinsa-n coada
s-o zdranganesc pe strazi, nauc.
Jegos si obosit, apoi,
cu matele în liturghie,
sa ma adun, sa ma-ncovoi
prin albiturile-n frânghie.
Ca-n fata unui sobolan
spinarea sa mi-o fac colan
sa scuip, sa scuip si-n urma iar
hai-hui sa plec pe strazi, hoinar.
Pisicile de prin vecini
sa le gonesc pe la pricini,
sa-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.
Iar când o fi uitat sa mor
la cârciuma din mahala
sorbita-n calea pumnilor
posirca acra viu sa stea.
“Hei… viata, viata… iesi din cort
hai, pune-mi-te iar pe dant…
te uita… zace colo-n sant
motanul mort, motanul mort…”
11 august 1955
____________________ "Daca vrei sa invingi lumea toata, invinge-te pe tine!" (Dostoievski)
|
acrista83
Juna Junioara

back to top
|
Posted: Wed Jun 4th, 2008 12:48 | 4th Post |
|
EXISTENTA , TU
de Nichita Stanescu
Existenta, tu, care-mi dai numai iluzia
ca ma repet cazînd cu tîmpla peste plite
încinse pîna la alb cînd toamna
alearga cu ochii scosi din orbite.
Frig nu-mi e decît la cuvinte,
trupul l-as fi vrut un chivot
lasat în pastrare de mai dinainte
de altii cu înfatisarea lui cu tot.
El nu e nici macar asa,
ci ca un cîine zadarit sa latre
îsi zbate sinele în sine,
în lucruri pîn’la jumatate.
Si în cuvinte pîn’la sfert
si-n necuvinte nici atîta,
dar iert, n-am încotro, deci iert
viata mea în lucruri, sluta.
Si dat ma dau si nimeni nu-i
ca sa ma ia în gheara lui.
____________________ "Daca vrei sa invingi lumea toata, invinge-te pe tine!" (Dostoievski)
|
 Current time is 17:38 | |
|
|
|